Camera lui Shiori

*Balonasele imaginare din jurul meu se sparg si ma trezesc la realitate*
-Kuppuru, baietii sunt inca prea tineri cu o suta de ani ca sa intre in camera mea!Ataca!*ii ordon motanului,insa acesta nu se misca si pastreaza tacerea*
-Ahm...dar aici nu e nici un baiat!*privesc spre fata, o analizez, dupa care ma bag in pat si trag patura peste mine*
-Acum e timpul sa dorm, oyasumi, Kuppuru!

*Ma intorc pe o parte si o privesc pe fata,depunand un efort sa tin ochii deschisi*
-Ce ciudat...nu imi aduc aminte sa imi fi spus cineva ca o sa impartim patul.Dar, nu ma deranjeaza...pot folosi si podeaua..
*imi iau o paturica si o perna, ma asez pe podea si ma pun pe modul somn*
-Nyu, Kuro-chan,fii majordomul meu intunecat si pune sare pe ranile alea...Rosul acela are nevoie de mai multa pasiune,nu curge cat trebuie...*delirez in somn,cu un zambet dulce si nevinovat pe fata*

*Ies din baie,cu o periuta de dinti in mana si plina de spuma pe la botic*
-Cine e cea care doarme?Eu deja mi-am facut toaleta...*spun in timp ce imi continui spalatul perlutelor,tinand ochii inchisi,inca pe jumtate adormita*

*Ies pe usa, imbracata si tot tacamul,cu un zambet larg pe fata si cu ochii mari si larg deschisi*
-Aaaa...parca am renascut!Cum ai dormit Kuppuru?*ma adresez motanului in timp ce imi aranjez parul*
*Ma opresc in mijlocul camerei si ma holbez la fata*
-Tu cine esti?*intreb sec si cu un zambet normal pe fata*

rochia:

Spoiler:

*O urmaresc cum intra in baie, cu un aer nedumerit si neajutorat*
-Eto...Kuppuru...avem o colega de camera?*intreb motanelul, acesta aprobandu-mi cu o privire graitoare*
-Pai...daca nu o sa o deranjez nu am nimic impotriva!
*incep sa aranejez toate cartile si foile aruncate prin camera, le pun in dulap si ma asez la birou, cu o carte de fizica in fata din care incep sa citesc, notandu-mi din cand in cand cate ceva pe un caiet sau subliniind pe carte*

*Ii raspund fetei,fara sa imi iau ochii dintre randurile cartii*
-Probabil se tine la sala obisnuita, prima sala de la etajul unu.
*Ma opresc din citit si ma intorc doar pe jumatate, privind-o pe fata de jos in sus*
-Daca te duci la ore, macar poarta uniforma!*spun pe un ton normal, ca nu cumva sa sune ca un repos si ma intorc la treaba mea*

*O ascult fara interes, continuand sa invat si sa notez.Peste 20 de minute, scot din dulap o carte de matematica si incep sa fac ecuatii si diferite probleme.Kuppuru ma supraveghea, ca si cum ar fi verificat daca fac bine problemele.(poate chiar face asta)*

*La sfarsit de zi obositoare, ca sa imi mai reduc din durerea corpului meu, ma pun pe jos , sprijinindu-ma de un dulap.Imi iau chitara si incep sa cant cu o voce plina de tristete, un cantec pe care il stiu de la un prieten din copilarie*

Spoiler:

*Privesc cerul instelat prin fereastra deschisa, iar trupul meu e cutremurat de o durere ascutita ce persista.Ii zambesc printre lacrimi lui Kuppuru ce ma privea ingrijorat.*
-Nu iti face griji!O sa fiu bine!*imi sterg lacrimile si incep sa cant din nou si din nou...*

ooc:

Spoiler: