C'est la vie~ (a.k.a.: Camera lui Jeu)

Isi trecu degetele prin par intr-un gest ce imprastia doar indiferenta. Fusese obligat sa vina aici ca sa studieze "afurisita" de muzica. Privi urat usa camerei sale de parca incaperea sau obiectul din lemn era vinovat cu ceva. Intra si din obisnuinta, lasa usa crapata. Analiza scurt dormitorul in care avea sa stea cativa ani. Nu reusi sa-si opreasca un oftat.
-Fichu.*
Spuse scurt.



Fichu.*-La naiba.

~ ma indrept spre camera nou-venitului cu cateva hartii in mana. ajung in fata usii si bat de vreo trei ori, citind un formular ~

Entrez! Spuse uitand complet ca trenbuia sa revina la limba vorbita in acea tara ploioasa. Pentru prima oara, ii era dor de Coasta de Azur. Ii era dor de orasul in care se nascuse. Intra, te rog. Repeta cu accent frantuzesc dupa ce-si drese vocea usor.

gand: abstract...
~ intru in camera ~
- Mmm... Salut. ~ schitez un zambet politicos ~
- Am auzit ca esti nou aici si am venit sa'ti dau astea. ~ intind mana in care se afla cateva formulare ~
- Trebuie sa le completezi... ~ i le dau si ma fac comoda pe un scaun ~

Da, buna. Spuse pe un ton confuz. Lua foile din mana ei si o privi cu o spranceana ridicata cum facu comoda in camera sa. Isi muta ochii pe hartii. Pana cand? Intreba cu acelasi accent lasand formularele pe biroul din incapere. Se sprijini de masa care urma sa-l ajute in viitor si se intoarsele cu safirele ce-i serveau drept organ de vaz la fata. NU avea niciun chef sa completeze hartoage. Daca putea sa amane aceasta sarcina, era perfect.

- Cel tarziu pana maine... Speram sa le completezi acum. Practic... nu putem lasa formularele pe mana noi-venitilor. ~ spun putin incurcata ~ Eeh, nici o problema. Voi sta aici pana le completezi...

De ce? Crezi ca o sa le furam sau ceva in genul? Intreba pe un ton ironic. Si ce ar fi putut face nou-venitii cu niste hartii? se dezlipi de birou si se apropie de genata lasata langa pat ca sa caute un stilou.

- Nu am nici o idee. Nu am spus eu asta... Oricum, identitatea trebuie confirmata cat mai repede. De unde putem sti ca nu esti un criminal in serie, care profita de identitatea altui elev? ~ spun pe un ton serios dupa care incep sa rad, realizand cat e stupid ar fi ~ Nah, glumeam... Mi s'a spus sa aduc formularele tale completate in cel mult 2 ore. Nu sunt in pozitia sa comentez un "ordin de sus"... ~ spun oftand ~

Chicoti la remarca fetei. Criminal in serie, da sigur. Isi dadu parul dupa ureche din cauza ca-l deranja si nu reusea sa vada stiloul cu penita de argint. Il scoase intr-un sfarsit si ofta usurat de parca sapase kilometri ca sa-l scoata. Se intoarse la birou si lua foile. Lasa capacul de la stilou langa si intreba: O copie dupa certificatul de nastere sau buletin, nu aveti nevoie? Isi ridica ochii de formular, asteptand un raspuns.

~ meditez putin ~
- Emm... Nu cred. In fine, voi veni dupa ele daca vor fi necesare. ~ spun putin confuza ~
- Apropo... Eu sunt Nina. ~ schitez un zambet ~

Jeu, incantat. Raspunse cu un zambet plin de o sinceritate puerila. Pentru cateva secunde, o privi pe fata exact in ochi, apoi reveni la formular. Erau doar chestii banale, plictisitoare si neimportante.

- Jeu... ~ repet incercand sa retin ~ Ok... Pare simplu. ~ ma ridic si ma indrept spre geamul din camera ~
- Cu ce ocazie pe la noi? ~ intreb putin curioasa privind gradina de afara ~

Obligat de... Se opri ca sa nu aduca cuvinte de "lauda" celor care i-au dat viata. ...de parinti sa studiez muzica. Completa privind-o cu coada ochiului cateva momente. Era chiar draguta.

gand: muzica... el.. eu... shiori. Am gasit o ecuatie fericita.
- Ce instrument? ~ spun deodata cu o nuanta de speranta ~
- Si... de ce obligat? ~ spun de-a dreptul contrariata ~ Muzica e... adica... Cum poti fi obligat sa studiezi muzica? Ar trebui sa fie o placere.

Flaut, pian si vioara. Raspunse notand ceva pe foile primite. Obligat pentru ca eu vreau sa desenez si sa devin cu totul altceva decat isi doresc ei. In plus, ma folosesc pe mine ca o a doua sansa. Eu trebuie sa indeplinesc ceea ce ei nu au reusit. Continua pe un ton neutru care nu arata niciun sentiment.

- Esti egoist. ~ spun scurt pe un ton copilaros ~
- Teoretic... Tie nu iti place muzica doar pentru ca esti obligat. Daca iti place sa desenezi, atunci, monsieur, este aproape sigur ca trebuie sa iti placa si muzica. E arta! Incearca sa uiti ca te obliga ei. Chestia asta devine un cerc vicios... Refuzi ceva doar pentru ca a fost sugerat de alta persoana. Gandeste-te in felul urmator: muzica si arta plastica sunt la pachet. ~ spun cu un zambet sadic ~ Le iei pe amandoua sau le refuzi pe amandoua? ~ intreb asteptand cu toata speranta un raspuns pozitiv ~

I-am zambit diabolic. Nu am zis ca nu-mi place muzica. Am zis doar ca sunt obligat sa o studiez. A lasat foile completate pe birou si a continuat: Dar le-as lua pe amandoua ca sa raspund la intrebarea ta.

*Cautand-o pe Nina pe holuri sa-i dau un cadou, trec pe langa o camera in care era multa vorbarie si imediat am recunoscut vocea surioarei mele.Tin punga de cadou la spate cu o mana, iar cu cealalta bat usor la usa.*

Entrez! Raspunse din nou, si abia mai tarziu reliza ca facuse aceeasi boacana. Adica...Intra, te rog. Completa mutandu-si privirea de la Nina, la usa.

*Deschid incet usa si ma uit confuza.*
-Buna?*spun putin timida*Scuze ca dau buzna asa, dar am auzit din intamplare vocea surorii mele pe care o caut de mai bine de doua ore.*deschid usa mai larg si fac un pas in camera.*Apropo, eu sunt Alison.*inchid usa , apoi intind mana prieteneste.*

- Hey Ali... Mm.. Trebuie sa duc astea... Ne mai vedem. ~ spun scurt, iau formularele si ies din camera ~

Ii lua mana si o saruta galant. Jeu d'Astuce, mademoiselle. Spuse cu acel accent atat de cunoscut. Distractie placuta cu hartoagele, Nina. Ii ura fetei. Daca tot era politicos, trebuia sa fie pana la capat, nu?

*O urmaresc pe Nina cu privirea pana ce iese din camera, apoi ma uit in punguta de cadou.*
-Si eu care vroiam sa-i dau un cadou.*zic dezamagita*

~ dupa cateva minute revin in camera fara hartii. intru in camera fara sa mai bat ~
- Tu, Jeu... Da'mi un pix, te rog. ~ spun putin alarmata ~

E ziua ei? Intreba privind-o scurt pe bruneta. Eu... Repeta surprins cand Nina reveni. Lua stiloul de pe birou si i-l inmana in asteptarea raspunsului nou venitei.